Kalocsay Kálmán

Nici o lumină
(La celoj ĉie dronis)


Nici o lumină, nicăieri. Se-arată
Himere-apocaliptice în zare
Şi biata inimă-n zadar mai cată
din calea-ameninţărilor scăpare.

În timp ce peste tot, dezlănţuită,
Prostia cearcă lumea să dărâme,
Cu gingăşie, grijă nesfârşită,
Aştern ale acestor versuri rime.

Pe când vesteà, cu plânset şi cu jale,
În zarea nopţii-a rugului fantomă
Că goţii în imperiu dau năvală,

Mai rămăsese cineva la Roma:
Visând la-augusta pace cu nesaţiu
Spunea în şoaptă versuri de Horaţiu.


En la rumanan tradukis Constantin Dominte