Am întâlnit o poetă

Într-un sfârşit de săptămână de la începutul lui mai, soţia m-a târât la un târg de primăvară organizat de primăria sectorului 1 din Banu Manta.

[www.vinsieu.ro/eveniment/bucuresti/bucuresti/festivaluri-petreceri-targuri/targ-de-produse-traditionale-04-06-mai-2018-primaria-sector-1/126648/e.html]

[linkul trebuie selectat în întregime]

Eufemistic vorbind, târgul a fost mai puţin atractiv decât ne-am aşteptat. Trecând printre cele două şiruri de tarabe întinse în fata primăriei, pe una din ele am văzut un teanc de cărţi. N-aş fi putut trece mai departe fără să iau una în mâini – şi am fost intrigat de titlul ei - Melancolii anonime. Am deschis-o la întâmplare şi iată ce am citit:

De o vară mă tot chinui
Să te scot din mine,
Absurdă pretenţie de a fi EU
doar EU.
Obosim amândoi de atâta
confuzie. (niciunul nu mai ştie dacă e “el” sau
“celălalt”)
Şi totuşi reci sunt zilele fără tine.

20 aug 2001

Fascinat, am cumpărat imediat cartea, aflând ca doamna de la tarabă, care mi-a vândut-o si căreia îi spusesem cât de mult mi-a plăcut poezia, era chiar autorea, poeta Marinela Dafina. între timp aflase din propria experienţă ceea ce noi, esperantiştii, ştim de la Kalocsay încoace – că poezia îţi aduce lauri, dar nu şi cartofi …

Astfel, s-a orientat către artizanat, iar pe tarabă avea expuse oglinzi, poşete, semne de carte, brăţări, toate create de dumneaei. şi uite aşa m-am ales cu un cadou – un splendid semn de carte pictat de mână, reprezentând un boboc de trandafir abia desfăcut.

www.handmade-dafina.com/sitemap

Acasă am citit si recitit poeziile, din ce in ce mai încântat. Iată două dintre cele care m-au impresionat cel mai mult:


Neînsufleţită zace
dragostea noastră
cu aripile întinse pe
pământ, ca un fluture de o zi.
Doar vântul îi clinteşte
aripile, uşor,
Iluzia unei respiraţii.

1 apr. 2002



Vitregiţi de atingeri, rămânem
cu privirile.
Vitregiţi de priviri, rămânem
cu cuvântul.
Vitregiţi de cuvânt, rămânem
cu gândul.
Si gândul, preaplinul, va
ţine loc de cuvânt,
cuvântul de priviri,
privirile de atingeri
şi toate de-un sărut.

Voi continua, desigur, să le citesc şi să le recitesc – şi vi le voi prezenta pe măsură ce voi reusi să le traduc.